Ca si mentorul sau, Traian Basescu, politicianul Emil Boc s-a facut luntre si punte sa intre în gratiile presei pe vremea când se afla în opozitie, stiind ca o imagine favorabila în mass-media este folositoare în politica. Ne amintim cum în primavara anului 2004 deputatul Emil Boc se erija în vajnic aparator al libertatii presei, cerând vehement dezincriminarea insultei si calomniei. Iata ce scrie in stenograma sedintei Camerei Deputatilor din 23 martie 2004: ”Libertatea de exprimare este consacrata în sistemele democratice pentru a cenzura guvernantii, pentru ca cei guvernati sa aiba dreptul sa-i supuna controlului pe cei care-i conduc. Din acest punct de vedere, incriminarea penala reprezinta, repet, un factor de inhibare a acelora care ar putea critica, într-o forma sau alta, actele acelora care conduc. Solutia pe care am propus-o - si exista si un amendament în acest sens - este ca, în materie de calomnie, incriminarea sa ramâna la nivelul dreptului civil...” Trecând cu vederea expresiile stupide de ”incriminare penala” si ”incriminare în dreptul civil”, altminteri scuzabile în cazul unui om cu oarecare cunostinte juridice, presa i-a ramas îndatorata, promovându-i lui Boc o imagine de politician democrat din nascare, gata sa se supuna fara crâcnire criticilor venite din partea presei, spre binele cetateanului. Imagine de care premierul a profitat din plin în ascensiunea sa politica. Anii au trecut, fostii opozanti au ajuns la putere, uitând principiile afirmate anterior si devenind subit alergici la critica. Cochetariile cu presa au fost date uitarii, facând loc reprosurilor si atacurilor împotriva celor care au cutezat sa-i critice. Din gura presedintelui tarii au început sa curga invective la adresa ziaristilor: ”gaozar”, ”tiganca împutita”, ”pasarica”, ”tonomate” etc., iar fostul mare aparator al presei, devenit prim-ministru, nu s-a lasat nici el mai prejos, gratulându-l recent cu expresia ”derbedeul dracului” pe ziaristul care a îndraznit sa-i puna întrebari incomode. Sub semnatura lui Boc, în luna martie a fost înaintat Parlamentului proiectul noului Cod civil, cuprinzând o serie de prevederi aberante menite sa puna botnita presei. Campionul de altadata al libertatii presei, aflat acum vremelnic la putere, nu a avut nici o ezitare sa propuna îngradirea libertatii de expresie. Asa stând lucrurile, se pune întrebarea: când a fost Emil Boc sincer, aratându-se sub adevarata sa fata: când a luat apararea presei în Parlament în 2004, când a laudat-o pe Elena Ceausescu în decembrie 1999 sau când l-a înjurat pe ziaristul Victor Ciutacu în 2009?
Comentează această știre!
*Pot fi adaugate coduri de clipuri/imagini de pe youtube,dailymotion,flicker,etc
categorii
arhivă
ultimele articole
comentarii
blogroll
chestionare
Info 
statistici
Site-map | Protectia consumatorilor - A.N.P.C