Costin Tanasescu

Un actor plin de noble?e. P??e?te cu elegan?? pe parcursul s?u artistic început de aproape o jum?tate de veac. Las? la vedere un calm de invidiat, dar care mascheaz? o continu? combustie interioar?. I s-a spus "Histrion de curs? lung?", acesta fiind ?i titlul c?r?ii pe care a scris-o despre Gheorghe Dinic? criticul Constantin Paraschivescu, carte editat? în 2002 în seria "Galeria teatrului românesc" a revistei Teatrul azi.

Mul?i se întreab? ce alchimist i-a preg?tit elixirul din care a sorbit, men?inându-?i vivacitatea în realizarea zecilor de personaje cu partituri dintre cele mai complexe. Inepuizabil pe scen? ?i pe platou. Imprevizibil la începutul fiec?rui rol. Des?vâr?it la finalul oric?rei crea?ii de care este responsabil. Cred c? a?a a fost întotdeauna artistul Gheorghe Dinic?: un om responsabil de soarta "oamenilor" pe care i-a z?mislit; un om care a ?tiut s? iubeasc? ?i care s-a l?sat iubit; un om care uit? de sine în detrimentul personajelor tr?ite pe drumul fatalit??ii.

S-a n?scut la 1 ianuarie. Într-un cartier din Bucure?ti venea pe lume acum 75 de ani Gheorghe Dinic?, cel care a tr?it ?i tr?ie?te întru bucuria împlinirii – a sufletului ?i a publicului. Crescând s-a dat pe mâna destinului, care l-a împins în mrejele forfotei destinelor, r?mânând "izolat" de libertate pe acest palier pentru totdeauna. De încearc? s? evadeze, palierul se cutremur?...

• Jurnalul Na?ional: Cei 75 de ani v? prind, maestre, pe platou, unde realiza?i un personaj pitoresc – buliba?a Auric? Fieraru. Cum a fost drumul pe care a?i l?sat cele peste 90 de roluri z?mislite în lungmetraje ?i alte 30 în filme de televiziune în cei 45 de ani de carier? cinematografic?? Cum s-a desenat traiectoria de la "Str?inul" la telenovela "Regina", la care lucra?i acum?

Gheorghe Dinic?: A fost un drum frumos ?i, dac? ar trebui s? o iau de la cap?t, a? face asta din nou f?r? s? stau pe gânduri. Am cunoscut de-a lungul carierei mele oameni care m-au îmbog??it, care mi-au devenit apoi prieteni (?tefan Iordache, Ilarion Ciobanu, Mircea Veroiu, Dina Cocea etc.). Am avut norocul s? joc în filme de succes în anii de aur ai cinematografiei române?ti, anii ’60-’70, al?turi de actori ?i regizori de marc?. Am fost boem, am tr?it frumos, am jucat cu pasiune în fa?a spectatorilor ?i a camerei de luat vederi. Acum joc un rol, care îmi place foarte mult, în telenovela "Regina", un rol de ?igan pe care nu l-am mai jucat pân? acum, un Auric? Fieraru pe care cei de Acas? îl îndr?gesc.

• Activitatea teatral? pe scena profesionist? a?i început-o o dat? cu terminarea facult??ii, în 1961. A?i fost fidel scenei pân? de curând, creând vreo 40 de personaje. Cum raporta?i teatrul la film?

Sunt dou? lucruri diferite, dar pe care trebuie s? le faci ca s? fii un actor complet. Scena unui teatru scoate dintr-un actor ce este mai bun, îl face s? uite de trac, de emo?ii, s?-?i doreasc? s? ajung? la sufletul spectatorului, s? îi vad? reac?ia imediat?. Teatrul înseamn? emo?ie imediat?, pe când la film e altceva. Reac?ia publicului vine la mult timp dup? ce tu ?i-ai terminat munca, abia când filmul ruleaz? în cinematograf. În film ai timp s? corectezi, s? reiei, pe când în teatru e?ti bun sau nu, pe moment! În film, dac? e?ti r?cit sau î?i e r?u, e mai simplu s? disimulezi, mai tragi o dubl?, pe când pe scena teatrului nu trebuie s? se vad? nimic, pentru c?, din sal?, mii de perechi de ochi î?i urm?resc fiecare reac?ie, fiecare grimas?.

• Succesul cinematografic pe care l-a?i înregistrat ar fi fost acela?i, dac? nu f?cea?i teatru?

Categoric nu!

Cum sunt, în viziunea dumneavoastr?, cele dou? arte ast?zi, în compara?ie cu ceea ce a?i cunoscut ?i a?i sim?it în aceast? nobil? meserie?
Mi se pare c? atât teatrul, cât ?i filmul au pierdut din savoare în ultimii ani. Mi se pare c? filmele f?cute în ultimi ani sunt triste, cenu?ii. Greu am g?sit un film românesc care s? m? fac? s? zâmbesc.

• A?i jucat cu mari actori. A?i avut al?turi pe scen? ?i mul?i interpre?i foarte tineri. Exist? ast?zi o continuitate a genera?iilor "c?lite" înainte de 1989, care au ?inut flac?ra aprins? pe scen??

România are foarte mul?i actori buni. Pentru c? nativ suntem un popor care ?tie s? "joace". ?i cei care au profesat înainte de 1989, dar ?i cei care au ie?it de pe b?ncile ?colii dup? Revolu?ie au har, au talent, sunt buni.

• Cum v-a?i descrie via?a în teatru? Dar cea din film?

O via?? de artist. Cu boemii, triste?i, bucurii, aplauze, urale, roluri negative interpretate cu mare pl?cere, roluri pozitive pu?ine, dar bune, personaje care mi-au r?mas în suflet, bucuria pe care mi-o d? recunoa?terea meritelor, zâmbetul de pe fa?a celor care m? salut? pe strad?, lini?te sufleteasc?, prieteni de-o via??, o so?ie înteleg?toare. ?i lista ar putea continua la infinit.

• A?i ?i cântat, înregistrând discuri. E ?i aceasta o voca?ie sau e pl?cere?

Mai degrab? o pl?cere. Pe care am descoperit-o în timp ce o ascultam pe Maria T?nase ?i pe to?i marii l?utari ai României. O pl?cere care ?ine o via??.

• Ce-a fost "epoca" ?arpele Ro?u pentru dumneavoastr?, pentru arti?tii care veneau acolo?

Ni?te vremuri minunate, boeme. Imediat dup? Revolu?ie ne întâlneam to?i la ?arpele Ro?u: actori, pictori, cânt?re?i. Era un loc de relaxare, de schimb de idei, un loc minunat.

• A?i fost premiat pentru unele roluri, dar a venit ?i r?splata material? care a?i meritat-o pentru aceast? munc? titanic??

Nu. Material nu am câ?tigat decât din munca mea, din rolurile mele. Dar m-am obi?nuit cu asta. La un moment dat am primit o diplom?, cred c? de la Pre?edin?ie, ?i cel care a venit s? mi-o înmâneze mi-a spus cu zâmbetul pe buze c? ar trebui s? fiu mul?umit, pentru c?, de?i acum nu primesc decât o hârtie, când o s? mor o s? fiu înmormântat cu fanfar?. Din p?cate, de?i macabr?, gluma lui e cât se poate de real?. Dar eu sunt mul?umit, pentru c? aprecierea oamenilor face mai mult decât to?i banii.

• Au existat roluri foarte dragi dumneavoastr?, personaje pe care le-a?i întruchipat ?i de care v-a?i desp?r?it greu?

Multe, foarte multe. Fiecare personaj pe care-l intepretezi î?i r?mâne în suflet, mai mult sau mai pu?in. Paraipan a fost un personaj pe care l-am îndr?git de la prima lectur? a scenariului. Îmi este drag în egal? m?sur? ?i Auric? Fieraru pentru calmul ?i blânde?ea lui ?i o s?-mi fie dor de el când ne vom desp?r?i.

• În general, ce îl mul?ume?te pe Gheorghe Dinic? acum, când î?i vede opera în spate ?i anii ca pe o bog??ie?

C? a r?mas în con?tiin?a oamenilor.
E satisfac?ia suprem? pentru un actor.

• Dar ce îl nemul?ume?te?

Poate pu?in vremurile în care tr?ie?te.